Connect with us

Administratie/politica

În sprijinul cetățenilor

Published

on

În plină pandemie de coronavirus, solidaritatea și faptele bune își găsesc locul în rutina zilnică. Voluntarii Asociației ADER Constanța, coordonați de vicepreședintele ADER și de primarul localității Saraiu, le-au întins o mână de ajutor oamenilor din localitățile Saraiu, Dulgheru și Stejaru.

Rând pe rând, toate familiile din cele trei localități, Saraiu, Dulgheru și Stejaru au primit vizita voluntarilor Asociației ADER, care le-au împărțit oamenilor pachete cu alimente și măști de protecție extrem de necesare în această perioadă.

“Am început această campanie în județul Constanța, comuna Saraiu, unde oamenii ne-au primit cu multă bucurie. Vom continua această activitate și în alte localități. Ne dorim, pe cât posibil, să fim alături de oameni în această perioadă extrem de dificilă.”, declară DRAGOȘ ZLĂTOIANU, vicepreședinte ADER

Totodată, voluntarii le-au distribuit localnicilor și pliante de informare cu privire la mijloacele de protecție împotriva infectării cu virusul Covid-19.

În această perioadă grea pe care o traversăm, să le mulțumim oamenilor cu suflet mare, care au sărit în ajutorul localnicilor din comuna Saraiu. Iată, am avut o acțiune de voluntariat atât ieri, cât și astăzi, mergem din casă în casă, să fim alături de bătrânii noștri.”, declară DORINELA IRIMIA, primar Saraiu

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare în localitatea Saraiu.

Actualitate

S-a reluat depunerea online a cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020

Published

on

Într-un comunicat de presă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că pentru a veni în sprijinul  beneficiarilor și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative, asupra activităților din sectorul agricol, ale epidemiei de coronavirus, a instituit o serie de măsuri menite să asigure flexibilizarea interacțiunii cu fermierii:

,,Prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.89/03.04.2020  fost aprobată primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, mijloacelor electronice de comunicații și sistemului IACS, începând cu data de 06 aprilie 2020.

De asemenea, a fost aprobat ca centrele județene/locale APIA să primească și să administreze cererile de plată/deconturile justificative/acorde viza rentierilor agricoli aferente anului 2020 prin utilizarea mijloacelor electronice (telecomunicații).

Astfel, documentele care se prezintă la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit la APIA, de către fermier/rentier, prin mijloace electronice (telecomunicații).

Potrivit dispozițiilor ordinului ante-menționat, documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților se transmit la APIA, fie de către fermier prin mijloace electronice disponibile sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a adeverințelor privind înscrierea în Registrul agricol și trimiterea acestora de către Primării pe adresele e-mail ale centrelor județene/locale APIA.

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura10) se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (Adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea şi menținerea Registrului genealogic al rasei, Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne, Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine, Adeverință eliberată de Asociația care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10).

Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverințe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind masura Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene  (CJ) ale APIA.

Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Masura privind bunastarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul cresterii animalelor si cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier  pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare. 

Fermierii vor crea un director cu denumirea societății și județul unde vor încărca formularul de cerere de plată și documentele aferente  perioadei pentru care solicită plată.

Funcționarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) și vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicația electronică de gestionare a sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităților de motorină prin ordin MADR funcționarii din cadrul CJ APIA (SMS) vor emite Decizia de plată care va fi  transmisă prin mijloace electronice (poșta electronică) fermierilor.

Pentru informații detaliate privind măsurile instituite prin Ordinul nr.89/03.04.2020 accesați pagina de internet a  agenției, la adresa www.apia.org.ro.”.

 

Continue Reading

Actualitate

S-a redeschis linia de transport maritim pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța

Published

on

Săptămâna trecută, a sosit în portul Constanța nava ,,Sea Partner”. Evenimentul a marcat deschiderea unei noi linii maritime ROPAX (transport camioane, automobile şi pasageri), care va opera pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța.
Sea Partner va face escală în portul Constanţa, săptămânal, în fiecare zi de joi. Nava a transportat 60 de unităţi, din care 5 autoutilitare noi cumpărate de administraţii locale din România.

Acest serviciu, care revine în portul Constanța după o întrerupere de aproape 5 ani, îşi propune pe de o parte, scurtarea timpului de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia şi Europa Centrală şi de Est, iar pe de altă parte oferirea unei alternative mai sigure şi mai ieftine de transport decât transportul rutier, pentru toţi şoferii care călătoresc între România şi Turcia.

Linia de transport maritim se numeşte Sea Lines, agentul navei va fi LAM România, iar nava va fi operată de Sea Container Services.

 

Continue Reading

Actualitate

CONAF: Economia “la relanti” – cheia revenirii din criza Coronavirus

Published

on

*** CONAF propune Guvernului să acorde sectorului privat un pachet de stimulare constând în subvenții de la guvern în cuantum de 5500 lei (câștigul salarial mediul brut pe lună) pe perioada stării de urgență pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni.

*** CONAF propune soluții pentru reducerea la minim a pierderii de locuri de muncă și alternanța muncii clasice cu cea de acasă.

Economia la turație mică, scoasă din viteză dar continuând să funcționeze chiar și moderat în condițiile date, reprezintă soluția depășirii perioadei de criză în condiții care să ne permită ulterior o revenire economică, fără pierderi substanțiale. Este momentul să ne concentrăm pe acțiuni care se vor propaga în evoluția viitoare a economiei. Suntem conștienți că imediat după criza actuală, o altă criză iminentă, cea economică, va izbucni, iar pentru a nu fi afectați în proporție covârșitoare, trebuie să acționăm acum pentru un viitor independent de măsurile de reducere și prevenție a îmbolnăvirii cu coronavirus și a crizei din sănătate prin care trec toate statele lumii, profunzimea și durata scăderii economice nu trebuie subestimată.

România trebuie să se adapteze noilor transformări structurale și să acorde o atenție sporită sectorului privat, singurul capabil să susțină economic bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, să țină în frâu rata șomajului (care ar putea ajunge la 10-11% în contextul actual în România), tocmai de aceea se impune adoptarea unui pachet de stimulare și subvenționare a salariilor pentru a ajuta cît mai mulți români să își păstreze locurile de muncă, în cuantumul câștigului salarial mediu brut (5500 lei brut/lună ) pe perioada stării de urgență, pentru fiecare angajat păstrat timp de 6 luni. Astfel spus, în loc să stimulăm creșterea ratei șomajului, fie chiar și a celui tehnic, stimulăm păstrarea locurilor de muncă, plata contribuțiilor salariale la bugetul de stat și siguranța locului de muncă pentru angajat precum și vechimea în câmpul muncii.

Distanțarea socială se dovedește a fi o măsură bună în condițiile pandemiei, însă distanțarea de economia reală va crea pe viitor probleme greu de rezolvat. Pentru a echilibra măsurile de distanțare socială de cele de stimulare și susținere a antreprenorilor prin impulsionarea acestora să păstreze personalul lucrativ, aceștia din urmă ar putea presta munca de acasă alternativ cu cea clasică, astfel încât la nivelul societăților impactul crizei create de coronavirus se va diminua, iar angajatul va ieși din izolarea la domiciliu. Ușor, ușor, societatea trebuie să își continuie evoluția, iar măsurile de pandemie trebuie alternate cu cele de revenire a ciclului economic normal.

Ponderarea șomajului tehnic și înlocuirea lui cu măsuri de stimulare a companiilor private în cuantumul salariului mediu brut, va elimina și inechitatea dintre sectorul public și cel privat.

În prezent angajații din aparatul bugetar nu simt presiunea pierderii locului de muncă și nici diminuarea nivelului de trai, în timp ce cei din sectorul privat „tremură” de teama pierderii serviciului și implicit a inchiderii afacerilor din sectoarele afectate.

Măsura, pe langă impactul benefic în economie, o rată a șomajului controlată, are și un impact emoțional: recâștigarea încrederii celor care susțin economia românească.

Fără stimulente preconizate și o prioritizare a conservării economiei globale, efectele economice la nivel european ar putea avea ca și consecință o replică crizei economice din anul 2009 când punctul maxim al șomajului a ajuns undeva spre 10%, experiența crizelor anterioare ne-a învățat că, cu cât este mai tardivă redresarea companiilor cu atât se va prelungi asistența socială a angajaților disponibilizați, iar consumul va avea de suferit, creându-se astfel dezechilibre fundamentale în economie.

Cristina Chiriac, președintele CONAF, explică: „Această măsură ar poziționa economia românească „la relanti” în timpul pandemiei de COVID -19, ar acorda timp de respiro pentru antreprenorii și ar ajuta la diminuarea inegalităților sociale. Crearea unui  pachet de stimulare pentru subvenționarea salariilor angajaților din mediul privat are ca scop protejarea locurilor de muncă, iar perioada de activitate lucrativă ar putea alterna cu cea de lucru la domiciliu a angajaților. Criza creată de coronavirus a scos în evidență numeroase provocări pentru economie, mai ales în țările cu venituri mici, așa cum este și cazul României. În prezent, trebuie luate măsuri decisive și coordonate pentru a minimiza impactul uman și economic viitor. Prin aceste măsuri ne dorim menținerea stabilității financiare, reducerea la minimum a pierderii locurilor de muncă și cel mai important, menținerea afacerilor în stare de funcționare. „

CONAF amintește de modelul matematic găsit de Israel prin care economia va reporni după criza creată de coronavirus. Modelul se bazează pe închidere intermitentă a activității sociale și economice.

„Acest model îmbină cele două crize: cea epidemiologică, de distanțare socială și cea de continuare a activității economice, deși la parametri reduși”, a explicat președintele CONAF.

„De cele mai multe ori soluția e în fața noastră, nu trebuie să inventăm nimic ci să adaptăm economia reală la soluții și modele care deja există și au fost testate. S-a dovedit științific că, o strategie de muncă de cinci zile și zece zile oprite, va fi mult mai suportabilă pentru economie și va reduce impactul creat de coronavirus, împiedicând astfel prăbușirea multor sectoare și aruncând oamenii în șomaj și sărăcie”, a concluzionat Cristina Chiriac, Președinte CONAF.

sursa foto: CONAF

Continue Reading
Advertisement

Trending

Copyright © 2019 RoPressOnline