Connect with us

Administratie/politica

Investiţii în infrastructura rutieră

Published

on

Faptul că tot mai mulţi români renunţă la viaţa agitată din marile oraşe şi se mută în localităţile învecinate nu mai este tocmai o noutate. Majoritatea caută linişte şi, desigur, condiţii cât mai bune de trai. Iar investițiile în infrastructura rutieră reprezintă un avantaj considerabil pe care îl iau în calcul cei care aleg să se mute. Un bun exemplu în acest sens este și comuna constănțeană Cumpăna.

De la un an la altul, investițiile în infrastructura rutieră au prins contur în comuna Cumpăna. Pe baza unui plan bine pus la punct, administrația locală a refăcut în mare măsură trama stradală de pe principalele artere din localitate, dar și majoritatea străzilor adiacente. Lucru confirmat, de altfel, și de localnicii care locuiau în Cumpăna și în urmă cu ani buni. Își amintesc acum cum arăta comuna lor cu câteva decenii în trecut.

Drumuri de ţară, uliţe din pământ. O singură şosea era pavată, cea care este acum Şoseaua Naţională, era din piatră.”, spune un localnic

“Totul era groapă, praf, noroi, pur şi simplu, încălţămintea era distrusă până ajungeam în diferite puncte ale Cumpenei.”, spune o localnică

“Problema asfaltării drumurilor este problema cea mai arzătoare a locuitorilor comunei Cumpăna şi este firesc să fie aşa, pentru că toată lumea îşi doreşte civilizaţie.”, declară MARIANA GÂJU, primarul comunei Cumpăna

Pe domnul Gheorghe Secui l-am întâlnit în gospodăria sa. Ne-a mărturisit că a trăit toată viața lui în Cumpăna și poate face o comparație între ce a fost cândva și ce înseamnă Cumpăna în prezent.

“Pe aici era o stradă de pământ pe care utilajele mai grele se afundau în noroi, mai ales când ploua şi se circula destul de greu. Plecam în cizme până la staţia de maşină, acolo ne schimbam în pantofi, iar pe acelea le trimiteam acasă cu cineva. Am aşteptat 70 şi ceva de ani, dar uite, pun flori aici, am trotuar, am stradă, pot să ies şi eu în mod civilizat.”, spune un localnic 

“O comună într-o continuă dezvoltare, o comună care are cartiere nou înfiinţate, în cartierele în care se construiesc locuinţe există 76,7 km de drumuri, de tramă stradală. Din acestea, în mandatele pe care le am din anul 2000, am asfaltat 65,9 km. Astăzi, mai avem şi chiar sunt depuse proiectele pentru finanţare, pentru 10,8 km, adică pentru 31 de străzi care nu sunt încă astfaltate în Cumpăna, însă este proiect depus.”, declară MARIANA GÂJU, primarul comunei Cumpăna   

Așadar, investițiile în infrastructura rutieră vor continua și vor prinde contur pe lângă multe alte proiecte aflate deja în plină desfășurare.

Actualitate

15 reprezentanţi ai autorităţilor locale din România, membri în Comitetul European al Regiunilor

Published

on

Ȋn perioada 11-13 februarie 2020, a avut loc la Bruxelles, Reuniunea Comitetului European al Regiunilor, în sesiune plenară. Sesiunea plenară din februarie 2020 a fost o sesiune inaugurală a celui de-al șaptelea mandat al Comitetului European al Regiunilor și a fost organizată pe linii diferite de la o sesiune plenară ordinară.

Membrii CoR și supleanții sunt numiți pentru 5 ani, ceea ce reprezintă durata unui mandat al CoR. Actualul mandat a început pe 26 ianuarie 2020 și se va incheia la 25 ianuarie 2025. În cadrul lucrărilor, au fost numiți toți membrii CoR inclusiv Biroul, comisiile, grupurile de lucru și interregionale.

Prima parte a lucrărilor a fost dedicată instalării oficiale a Comitetului European al Regiunilor (CoR) în funcție, adoptării ordinii de zi și a regulilor electorale. În dimineața zilei de miercuri, 12 februarie, sesiunea plenară a fost dedicată alegerilor președintelui, prim-vicepreședintelui, a celorlalți vicepreședinți și a membrilor Biroului. Noul președinte este Apostolos Tzitzikostas, guvernatorul regiunii Macedonia Centrală din Grecia.

Aceasta este prima întâlnire la nivelul Comitetului European al Regiunilor fără membri din Regatul Unit. Înainte de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie, CoR avea 350 de membri, cu 24 din Marea Britanie.  Trei dintre aceste locuri au fost redistribuite țărilor ale căror delegații au fost reduse odată cu aderarea Croației la UE, în 2013: Cipru, Estonia și Luxemburg.

În ce privește membrii numiți din partea României, aceștia sunt:

  • Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț;
  • Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca;
  • Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita;
  • Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu;
  • Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, judetul Dâmbovița;
  • Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanța;
  • Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța;
  • Victor Moraru, președintele Consiliului Județean Ialomița;
  • Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, București;
  • Alin – Adrian Nica, primarul comunei Dudeștii Noi;
  • Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj;
  • Adrian Teban, primarul orașului Cugir;
  • Gabriela Florica Tulbure, primarul orașului Seini;
  • Marius Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța;
  • Marius Ioan Ursăciuc, primarul orașului Gura Humorului.

Discuțiile purtate în aceste zile au vizat strategia europeană de dezvoltare pentru următoarea perioadă, Comitetul European al Regiunilor având un rol important în funcționarea Uniunii Europene, iar aleșii locali sunt o punte de legătură între Uniunea Europeană și locuitorii din toate regiunile. Viziunea CoR este o Uniune Europeană care să lucreze în folosul cetățenilor și în folosul regiunilor și comunităților, astfel încât aceasta să răspundă eficient nevoilor cetățenilor săi.

Continue Reading

Actualitate

Primarii comunelor din România se vor întruni la București

Published

on

Peste 550 de primari ai comunelor din România sunt așteptați să participe la cea de-a XXIII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), ce va avea loc la București.

Evenimentul care reunește primarii celor mai importante comune din țara noastră se desfășoară în perioada 16-19 februarie și are ca temă “Satul românesc, parte integrantă a ruralului european”. Lucrările Adunării generale se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis, care se va întâlnii cu edilii pe 17 februarie.

ACoR îşi propune să identifice, împreună cu invitaţi de rang înalt de la nivelul autorităţilor centrale, cauzele ce determină decalajele dintre mediul rural şi cel urban şi să stabilească măsurile ce se impun pentru diminuarea acestor discrepanţe.

Programul activităţilor Adunării generale cuprinde, pe lângă dezbateri privind aspectele statutare ale Asociaţiei, o întâlnire de lucru cu delegaţia Guvernului României, condusă de prim-ministrul interimar, domnul Ludovic Orban. Cu aceeaşi ocazie, vor avea loc şi şedinţe de lucru cu membrii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, vor fi înmânate distincţiile ACoR persoanelor cu o activitate îndelungată în domeniul administraţiei publice locale din România şi din Republica Moldova, cât şi Ordinele de merit ale ACoR primarilor care au avut o activitate deosebită, în mediul rural.

sursa foto: acor.ro

Continue Reading

Actualitate

,,Din nou la drum alături de fermierii români!” – campanie de informare APIA

Published

on

Într-un comunicat de presă, remis redacţiei noastre, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că:

,,Astăzi, 12 februarie, a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2020, sub sloganul:

<<APIA: DIN NOU LA DRUM ALĂTURI DE FERMIERII ROMÂNI! Depune Cererea Unică de Plată în perioada 2 Martie – 15 Mai 2020!>>

Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 02 martie – 15 mai 2020.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

  • schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic;
  • măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020);
  • ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-de-informare-anul-2020și la Centrele județene/locale APIA.

 Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art.5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări și completări.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR),pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

 SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE”.

Continue Reading
Advertisement

Trending

Copyright © 2019 RoPressOnline