Avem un procent alarmant de mare de analfabeți funcțional. Milioane de tineri termină liceul fără să aibă cunoştinţe de bază. Studiile în domeniu arată că aproape 40% dintre ei nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere şi nu pot face deducţii logice simple. În clasamentul european al analfabetismului funcţional, România ocupă în ultimii 19 ani printre  locurile codașe.

Încă din anul 2000, de când nivelul de alfabetizare funcțională este testat în România, țara noastră nu a reușit să depășească condiția de codaș al Europei. Cu toate că procentele s-au îmbunătăţit, România rămâne pe ultimele locuri când vine vorba despre capacitatea elevilor de 14-15 ani să înţeleagă ceea ce citesc sau să rezolve exerciţii simple de matematică şi ştiinţe.  Statisticile spun faptul că în 2018, 39% dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeţi funcţional.

Testele PISA la care sunt supuși elevii, însă, nu ar putea fi considerate generaliste, deoarece eșantionul acestora este de 5 mii de elevi, iar la nivelul țării noastre sunt zeci de mii de elevi, atât din instituții de învățământ care se află în mediile urbane  cât și rurale.

Una din principalele cauze care au dus la această situație ar fi dependența tot mai îngrijorătoare a copiilor de gadgeturi.

În opinia specialiştilor, principala cauză pentru care s-a ajuns în această situaţie este metoda de învăţare bazată pe memorare şi nu pe înţelegerea conceptelor. Aşadar, schimbarea din temelii a programelor şcolare este soluţia pe care o propun specialiştii în politici de educaţie.

Sursa foto: g4media.ro

O parte din elevii constănțeni nu și-au primit încă bursele, chiar dacă municipalitatea a aprobat încă din luna octombrie banii pentru acestea. Problema ar fi la nivelul, unităților de învățământ care își gestionează singure bugetul, administrația locală  neputând impune termene până la care banii să ajungă la elevi.

În luna octombrie în ședința de consiliu local s-a votat un proiect  prin care bursele elevilor urmau a fi majorate. Astfel bursele de ajutor social și cea de studiu au crescut la 250 de lei, în timp ce bursa de performanță a ajuns la un cuantum de 500 de lei.  Chiar dacă municipalitatea a acordat școlilor banii necesari pentru burse, o parte dintre elevi, încă nu i-au primit. Motivul, fiecare școală își gestionează singură fondurile, municipalitatea neputând impune anumite termene pentru acești bani.

În municipiul Constanța, în semestrul I al anului școlar 2019-2020 se acordă 14.090 de burse școlare. Elevii care nu au intrat în posesia acestora trebuie să se adreseze conducerii școlilor. Există mai multe proceduri care trebuie respectate, condițiile fiind stabilite de către Ministerul Educației, dosarele fiind evaluate la nivel de unitate de învățământ și centralizate de Inspectoratul Școlar Județean.

Bursele școlare reprezintă o formă de sprijin material ce vizează atât protecția socială, cât și stimularea elevilor care obțin rezultate foarte bune la învățătură și disciplină.

Sursa foto: msnews.ro

România se număra printre puţinele ţări europene care nu aveau încă o strategie naţională pentru educaţie antreprenorială. În acest context, la Bucureşti, a fost semnat ”Pactul pentru Educaţie Antreprenorială”. Astfel, cursul va deveni materie opţională şi va presupune dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor, prin modalități noi și creative de predare și învățare, începând din școala gimnazială și continuând cu învățământul superior.

În urma demersurilor făcute de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – iniţiatorul acestui proiect, ministrul Educaţiei şi Cercetării a semnat, aşa cum a promis încă din urmă cu câteva săptămâni, ”Pactul pentru Educaţie Antreprenorială”.

”Vrem să le oferim elevilor din învățământul gimnazial și liceal posibilitatea să experimenteze, încă din timpul școlii, ce înseamnă să fie antreprenori, să dezvolte un start-up, într-o societate competitivă. Apreciez foarte mult iniţiativa celor două confederaţii, respectiv Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin şi Federația Patronală Petrol și Gaze, pentru ideea de a se implica activ în viaţa şcolii şi de a dezvolta copiilor competenţe pentru antreprenoriat.”, declară MONICA ANISIE, ministrul Educaţiei Naţionale

La ora actuală, investiția în educația antreprenorială este una dintre cele mai rentabile iniţiative pe care le poate avea ţara noastră în contextul european: cercetările arată că elevii și studenții participanți la astfel de cursuri de antreprenoriat au șanse de 3 până la 6 ori mai mari de a-și deschide o afacere ulterior, într-un anumit moment al vieții, comparativ cu cei care nu beneficiază de educație antreprenorială.

”Fără îndoială, este o prioritate introducerea în şcoli, iniţial opţional, a orelor de antreprenoriat în vederea dezvoltării aptitudinilor şi competenţelor tinerilor şi pregătirii acestora pentru a deveni azi, antreprenorii de care economia românească are nevoie, mâine. Iată că, astăzi, împreună cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu cei ai Federaţiei de Petrol şi Gaze, punem bazele elaborării strategiei naţionale pentru antreprenoriat, un instrument care va ajuta România să prospere.”, declară CRISTINA CHIRIAC, preşedinte CONAF

”Trebuie să mizăm pe educaţie. Este singura soluţie pentru a rezolva deficitul forţei de muncă şi a contribui la construirea unei economii durabile.”, completează FRANCK NEEL, preşedinte FPPG

În concluzie, iniţiatorii acestui pact sunt de părere că, pentru a susține productivitatea și creșterea economică, este esențial să existe investiţii notabile în educație și formare. România are nevoie de antreprenori creativi și inovatori; de asemenea, are nevoie de o forță de muncă flexibilă și mobilă, dotată cu aptitudinile și competențele fundamentale necesare, iar ”Pactul pentru Educaţie Antreprenorială” este un pas esenţial în acest demers.

sursa foto: CONAF